Tu știi ce conține sandvișul copilului tău?

APC, care nu este același lucru cu ANPC (Protecția Consumatorului), a publicat astăzi un studiu privind mezelurile feliate, conținutul de sare și de aditivi ale acestora.

Acum, noi toți știm că mezelurile nu sunt deloc sănătoase, nu cred că este cineva care încadrează mezelurile în alimentație gândindu-se că mănâncă un produs sănătos. Aș îndrăzni să spun că atunci când mâncăm mezeluri o facem mai degrabă din lipsa timpului și din comoditate.

Mărturisesc că la noi în casă rar se găsesc mezeluri, și asta nu se întâmplă de când avem copil, niciodată nu ne-am omorât după ele. Nu neg faptul că mai încingem câte o pizza de casă și mai cumpărăm câte ceva pentru ea, dar în rest sandvișurile prefer să le fac cu brânză și ardei sau roșii (Sophie e înnebunită și după brânză și după ardei), sau dacă vrem și cu carne mai bine fac niște piept de pui sau de curcan la tigaie (fără ulei). Bine, ce-i drept și pieptul de pui conține nemiluite porcării, în ritmul ăsta ajungem să nu mai mâncăm nimic.

Dar, dincolo de cât ne ferim noi de mezeluri, așa cum spuneam în articolul despre crenvurști , sunt lucruri pe care nu le voi ține la infinit departe de Sophie, pentru că nu voi putea face asta veșnic, așa că prefer să știu câte ceva despre ele. Plus, unde mai pui, că la grădi din meniu face parte, din când în când,  și câte o felie de șuncă.

Așadar, să revin la studiul APC și ce spun oamenii ăștia.

51% dintre salamurile feliate conţin în 100 grame produs peste 76% din cantitatea de sare recomandată zilnic de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Iar acest lucru este cu atât mai periculos pentru copii, pentru că le suprasolicită rinichii.

Românii consumă zilnic de 2-3 ori mai multă sare “iodată” decât cantitatea recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care este de 5 grame de sare zilnic. Acest consum ridicat de sare explică rata ridicată a hipertensivilor – circa 40% din populația adultă a țării noastre – precum și numărul mare de decese provocate de bolile cardiovasculare și atacurile cerebrale

Ce aditivi alimentari se regăsesc în salamuri

63% dintre salamurile feliate sunt colorate cu carmin/coşenilă. Carminul nu este recomandat în alimentaţia copiilor pentru că poate produce hiperactivitate şi deficienţe de concentrare. Acidul carminic poate provoaca rinite, astm, eruptii cutanate si distruge vitamina B12.

La 22% dintre salamurile feliate s-a folosit caragenanul ca agent de îngroşare. Caragenanul (E407) este un gelifiant. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar. În UE este interzis a fi utilizat în formulele pentru bebeluși din motive de precauție.

La 96% dintre salamurile feliate s-a folosit nitritul de sodiu ca şi conservant. La nivelul Uniunii Europene este permis a fi utilizat numai în amestec cu sarea într-o proporție de 0.0625%. Unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar.

La 35% dintre salamurile feliate s-a folosit monoglutamatul de sodiu ca intensificator de gust şi aromă. Acesta provoacă reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului.

Lista celor mai periculoși aditivi :

  • E250 – Nitritul de sodiu este un conservant artificial care se foloseşte pentru inhibarea bacteriilor şi pentru intensificarea culorii produselor din carne (culoarea roz a unor mezeluri şi preparate afumate). Nitritul de sodiu este inclus de autorităţile europene şi nord americane pe lista substanţelor potenţial cancerigene, în special pentru tractul digestiv (stomac). E250 devine periculos în urma interacţiunii sale cu proteinele din alimentul conservat. În ţări precum Germania, Norvegia, Suedia sau Canada, acest conservant este interzis.
  • E252 – nitratul de potasiu se foloseşte ca şi conservant şi face parte din grupa e-urilor suspecte. La temperaturi ridicate sau în stomac, nitraţii pot fi convertiţi în nitriţi (E250). Nitriţii de sodiu reacţionează cu proteinele şi formează substanţe cancerigene numite nitrozamine. Nitriţii pot genera: alergii, dereglări hormonale, tulburări hepatice, boli intestinale şi ale ficatului, tulburări hepato-biliare, tulburări ale tubului digestiv, tulburări nervoase şi creşterea nivelului de colesterol.
  • E316 – Izoacorbatul de sodiu este o substanţă care prelungeşte perioada de păstrare a alimentelor prin protejare împotriva oxidării (de exemplu: râncezirea, schimbarea culorii). Poate genera alergii, dereglări hormonale, tulburări hepatice, boli intestinale şi ale ficatului, tulburări hepato-biliare, tulburări ale tubului digestiv, tulburări nervoase şi creşterea nivelului de colesterol.
  • E331 – Citraţii de sodiu (săruri de sodiu ale acidului citric) sunt folosiţi şi ca agenţi de reglare a acidităţii produselor alimentare, ca antioxidanţi, conservanţi sau arome, produce efecte secundare ca greaţă, vomă, crampe abdominale şi musculare, reacţii alergice, amorţirea extremităţilor, oboseală, ritm cardiac anormal, crize, ameţeală, respiraţie greoaie etc.
  • E452 – Polifosfații pot provoca alergii, dereglări hormonale, boli intestinale și creșterea valorii colesterolului. Polifosfații dezechilibrează balanța calciu-fosfor, împiedicând fixarea calciului în oase, favorizând apariția osteoporozei.
  • E621 – Monoglutamatul de sodiu este un potenţiator de gust şi aromă. Acesta provoacă reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului. Nu trebuie consumat de femei însărcinate, copii, hipoglicemici, bătrâni sau cardiaci.

Studii recente arată că un consum zilnic peste 40-50 de grame de mezel este periculos pentru sănătate, și nu pentru că ar fi dăunătoare carnea, cât pentru faptul că produsele din carne fabricate conțin o sumedenie de ingrediente, care dezechilibrează balanța specifică unuui produs sănătos, multe din acestea fiind chimice. Campanii permanente urmăresc sensibilizarea consumatorilor cu privire la gravele riscuri ale consumului produselor care conțin nitriți și nitrați, care creează pH acid în organism și asigură condiții pentru instalarea temutului cancer.

„La alegerea unui tip de salam feliat trebuie să aveţi în vedere cantitatea de carne din respectivul produs şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi, acizi graşi saturaţi şi conţinutul de sare.

Salamurile feliate figurează pe lista alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor de către Ministerul Sănătăţii, deoarece au un conţinut de grăsimi saturate mai mare de 5 grame per 100 grame produs şi un conţinut de sare mai mare de 1,5 grame per 100 grame produs.

Având în vedere conţinutul ridicat de sare şi unii aditivi alimentari cu risc carcinogen, salamul feliat nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor şi a adulţilor cu sindrom metabolic şi boli asociate acestuia. Totodată, verificaţi termenul de valabilitate, aspectul produsului şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare”, spune conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte al APC.

NOTĂ: Pe site-ul APC găsiți și niște liste cu salamuri în funcție de conținutul de carne, de sare sau acizi grași, eu nu le-am pus, nu sunt 100% sigură că studiul nu este unul comandat, așa că dacă vreți să le citiți o puteți face aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *