Când trebuie să mergem cu copilul la logoped. Interviu cu un specialist

Pentru că eu mi-am pus de cel puțin două-trei ori întrebarea dacă este sau nu nevoie să merg cu copilul la logoped – o dată pe la doi ani, când vorbea foarte puțin; o dată pe la aproape 4 ani, când încă stâlcea cuvintele – mi-am dorit tare mult să stau de vorbă cu un logoped, un specialist, cu experiență vastă, care să mă lămurească.

Așa am ajuns la Adriana Dumitrașcu, psihopedagog, logoped, care are o experiență de 16 ani în lucrul cu copiii cu deficiențe mintale, moderate și severe. Mă gândesc că unele dintre întrebări vi le-ați pus și voi, așa că informațiile de mai jos vă sunt poate utile.

În cazul în care nu ne este foarte clar tuturor, cu ce se ocupă un logoped?

Logopedul lucrează în domeniul prevenirii și reabilitării persoanelor cu deficiențe de vorbire și comunicare, copii, adulți și persoane în vârstă.

Logopedul nu tratează simptome, efecte – ci cauze. De aceea, examenele de specialitate sunt necesare acolo unde este cazul, pentru a clarifica etiologia logopatiei și includerea informațiilor obținute în ansamblul informațiilor colectate. Cele mai frecvente solicitări sunt de la ORL pentru rinolalii, și pentru orice caz de respirație mixtă sau orală,  la audiogramă pentru suspiciuni de disfuncții auditive, de la ortodonție pentru orice abatere de la arhitectura dentară corectă, inclusiv mușcăturile oblice, de la neurologie pentru  retardul mental, retard în dezvoltarea generală, alalie, etc, la psiholog dacă avem suspiciuni de autism sau constatăm și tulburări de comportament.

Logopedul identifică logopatul și logopatia, desfășoară procedurile necesare stabilirii diagnosticului logopedic pentru identificarea logopatiei, solicită examene de specialitate altor instituții/specialiști, completează documentele logopedice, organizează terapia logopedică și realizează terapia logopedică.

Când știm că avem nevoie de un logoped pentru copilul nostru?

În cazul în care pana la 2 ani copilul nu vorbește deloc sau o face prea puțin față de alți copii de vârsta lui, este important să îl programezi la un consult logopedic, pentru mai multe investigații.

Până la vârsta de 3-4 ani, nu trebuie să avem prea multe pretenții de la un copil, dacă acesta nu emite corect anumite sunete. Există posibilitatea, în cele mai multe cazuri, să se autocorecteze în timp, mai ales dacă are ca exemplu adulți sau alți copii mai mari care vorbesc corect. Părintele trebuie să consulte un logoped atunci când observă la copil omiterea, deformarea, înlocuirea, inversarea unuia sau a mai multor sunete, când pronunță corect sunete izolate, dar greșite în cadrul silabei sau a cuvântului, când are un limbaj neinteligibil datorită omisiunii sau inversării cuvintelor etc.

Copiii trec prin faze de dezvoltare diferite – pe care nu le parcurg în același timp – și este normal ca o etapă de evoluție spectaculoasă să fie urmată sau precedată de una de stagnare.

 

Cum facem diferența între stâlcitul cuvintelor acela drăgălaș, pe care-l iubim și de care ne amuzăm cu toții, și o problemă reală?

Părinții nu trebuie să încurajeze copilul mic să emită incorect sunetele pentru simplul fapt că „este drăgălaș”, ba, din contră, trebuie corectat și ajutat ori de câte ori este cazul. Dacă după vârsta de 4 ani, pronunția incorectă persistă, atunci trebuie apelat la ajutor de specialitate. Dacă se întârzie intervenția logopedului, există riscul real ca, odată intrat la școală, să fie necesară intervenția complementară asupra corectării scrisului. Copilul va scrie exact așa cum vorbește, corectarea pronunției va fi dublată de corectarea modului în care scrie, iar terapia să fie mai complicată și mai de durată.

 

Există o vârstă minimă de la care un părinte poate apela la un logoped?

Intervenția logopedică poate începe în anumite cazuri chiar mai devreme de 3 ani (malformații congenitale, hipoacuzie, tetrapareză spastică, alalie, întârziere în dezvoltarea vorbirii, dizartrie etc.).

Este bine să fie prevenite automatismele psiho-lingvistice, profesorul logoped putând interveni în perioada de creșă chiar prin jocuri adecvate vârstei.

Când copilul nu frecventează creșa sau grădinița, părinții și bunicii trebuie să fie informați prin mijloace mass-media sau cursuri asupra necesității de a elabora un limbaj adecvat standardelor normalității. Copilul învață prin joc modalitățile de respirație și fonație, își formează autocontrolul auditiv prin metode ludice.

 

Ce se întâmplă mai exact în cadrul unei ședințe la logoped?

Logopedul trebuie să empatizeze cu fiecare subiect, încercând să îl securizeze afectiv și să-i redea încrederea în forțele proprii.

Terapia logopedică va urma un traseu prestabilit: de la formarea capacității respiratorii, la antrenamentul organelor fonoarticulatoare, la dezvoltarea auzului fonematic, de la impostarea sunetelor, la fixare, consolidare și optimizare.

 

Care sunt cele mai frecvente probleme cu care se confruntă copiii ajunși la logoped? 

Logopedia nu mai are ca sarcină corectarea emiterii și articulării sunetelor, nazonanțe, balbisme și dificultăți ale citit-scrisului – dat fiind că deficienții senzoriali și mentali au rămas în sistemul psihopedagogic. Societatea umană are de rezolvat grava problemă  a destructurării arhitecturii cerebrale necesare achiziționării vocii, vorbirii, limbajului și comunicării – și aici rolul logopediei este esențial. Destructurarea este facilitată de părinții absenți, plecați la lucru, de substituirea educației cu privitul la TV, de înlocuirea lecturii cu internetul, de înlocuirea interacțiunii directe între subiecții de aceeași vârstă cu comunicarea prin telefonia mobilă, facebook etc.

Învățarea vorbirii de către copil se face numai în prezența unui adult real, iar gândirea și înțelegerea fără limbaj nu sunt posibile.

 

Există o durată medie a unei terapii logopedice?

Terapia logopedica poate dura de la câteva săptămâni la câțiva ani, în funcție de natura problemei.

În urma unei evaluări, logopedul va putea realiza o estimare asupra duratei intervenției logopedice.

 

Sunt și cazuri în care terapia nu funcționează?

În prezent, cea mai mare parte a părinților fac ceea ce vor copiii. Mulți părinți asociază logopedia cu psihologia, în sensul că la psiholog se duc doar cei cu probleme psihice. Sunt copii care refuză să facă exercițiile logopedice și părinții sunt de acord cu ei, deoarece, cu toate că au primit toate explicațiile necesare, nu au găsit rațiunea pentru care să lucreze cu copilul și acasă, între ședințele de logopedie. În astfel de situații, terapia se desfășoară cu greutate.

Este important ca logopedul să aibă talentul de a-i face pe copii să se simtă în largul lor, de a-i ajuta să-și depășească temerile. Logopedul trebuie să fie capabil să comunice cu copiii, străduindu-se ca activitățile cu aceștia să fie amuzante și atrăgătoare.

Trebuie să știe cum să facă față emoțiilor puternice ale copiilor și ale familiilor acestora când  se trezesc în situații dificile.

 

Părinții pot face acasă exerciții cu copiii?

Este extrem de important ca între logoped și părinți să existe o strânsă colaborare: specialistul ține la curent părintele cu modul de abordare a copilului și a tulburării acestuia, cu progresele și stagnările sale și îi oferă explicații cu privire la modul în care trebuie să procedeze acasă. Ceea ce logopedul construiește în timpul unei ședințe de logopedie, părintele va continua acasă.

 

Cât de mult ține reușita terapiei logopedice de părinții copilului?

Logopedul îi arata părintelui diverse exerciții de gimnastică fonoarticulatorie, îi oferă fișe de lucru pe care trebuie să le lucreze și acasă. Sunt părinți care spun că ei nu știu ce sa facă și au venit la un specialist ca să lucreze acesta cu copilul. Însă, în cel mai direct mod posibil, ședințele de logopedie nu sunt suficiente. Până în momentul automatizării, copilul are nevoie de exerciții regulate și părintele are un rol important în recuperare. Toți cei implicați în procesul terapeutic influențează reușita acestuia.

Ca părinte, trebuie să îți asumi terapia logopedică a copilului tău. E nevoie de timp, răbdare și energie. Timp pentru a duce copilul regulat la terapie, timp pentru exerciții, răbdare ca sa vezi rezultate și o energie pozitiva care se va transmite copilului.

 

Despre Adriana Dumitrașcu

Psihopedagog, logoped

Absolventă a Facultății de Psihologie și Științele Educației, Master în Managementul organizațiilor educaționale

Psihopedagog cu drept de liberă practică, atestat de Colegiul Psihologilor din România

Profesor psihopedagog – grad didactic II – Școala Gimnazială Specială nr.10, București – 16 ani de experiență în lucrul cu copiii cu deficiențe mintale, moderate și severe.