Despre crenvurști – care au cei mai mulți aditivi și care nu au deloc. Lista celor mai periculoși aditivi

Da, știu cât de controversați sunt crenvurștii, și pe bună dreptate se spun numai lucruri rele despre ei. Au o mulțime de prostii dăunătoare în ei și este justificat să fie numiți otrava din farfurie. Cu toate astea am citit cu atenție materialul  APC (Asociația pentru Protecția Consumatorului care nu este același lucru cu ANPC- instituția de stat)  – Studiu privind calitatea crenvurștilor și zis să și scriu despre el. Am făcut asta din simplul motiv că sunt conștientă că nu o voi ține pe Sophie la infinit departe de crenvurști, așa cum nu o voi ține la infinit departe nici de Mc, nici de Kfc. Are trei ani peste două săptămâni și nu știe de ele, sper să mai treacă alți ani până va afla, dar știu sigur că va afla. Măcar și din simplul fapt că un prieten/coleg își va face ziua la Mc.

Treaba cu crenvurștii este la fel ca în cazul altor multor treburi de care îmi doresc să o țin departe cât mai mult posibil, dar fără a-i interzice. O țin departe prin lipsa contactului cu aceste lucruri. Nu a mâncat ciocolată până după doi ani și ceva, pentru că până atunci nu a știut de ea. Nu a pus gura pe vreun mezel, nici măcar șuncă (din care a mâncat prima dată la grădiniță) până de curând, pentru că nu avem în casă mezeluri decât foarte, foarte rar. Consider că dacă aș ține-o departe interzicându-i nu fac altceva decât să cresc cu mult prea mult atracția față de lucrul interzis, ceea ce mi se pare mult mai rău. Așa că dacă va veni vremea când din naiba știe ce motiv va vrea să guste și prostii, voi spune un da sec, nu voi face mare caz, tocmai cu speranța că vom trece cu mare ușurință peste ele, fără să intre în alimentația noastră obișnuită.

În fine, să revin la crenvurști și la studiul APC realizat pe 43 tipuri de crenvurști adunați de prin magazinele noastre.  Măcar să știm care și ce conțin. Articolul APC e stufos, îl puteți citi în totalitate aici, o să fac un rezumat:

Top 10 mărci de  crenvurști cu cei mai mulți aditivi alimentari: 

  1. Campofrio cu 11 aditivi;
  2. Caroli/Familia cu 10 aditivi;
  3. Pikok, Caroli, AIA,   cu 9 aditivi;
  4. Casa Gruia, Banat Bun cu 8 aditivi;
  5. Carrefour, Fox, Meda, Auchan cu 7 aditivi;
  6. Baroni, Casa Gustului, Cris-Tim, Elit, Cora cu 6 aditivi;
  7. AIA, C+C, Zimbo, Agil, Auchan, Perfect Poultry, Baroni, Cris-Tim cu 5 aditivi;
  8. Mega Image, Angst, Ifantis, Pick, Unicarm,Prodprosper cu 4 aditivi;
  9. Transavia, Angst, Reinert, Aldis cu 3 aditivi;
  10. Dulano, Golfera, Angst cu 2 aditivi.

Top 3 mărci de crenvurști  fără aditivi alimentari:

1. Pikok cu 93% carne din pulpă de porc;

2. Agil cu 80% piept de pui;

3. Forzoso cu 59% carne pui și 29% piele pui.

Lista celor mai periculoși aditivi :

  • E250 – Nitritul de sodiu este un conservant artificial care se foloseşte pentru inhibarea bacteriilor şi pentru intensificarea culorii produselor din carne (culoarea roz a unor mezeluri şi preparate afumate). Nitritul de sodiu este inclus de autorităţile europene şi nord americane pe lista substanţelor potenţial cancerigene, în special pentru tractul digestiv (stomac). E250 devine periculos în urma interacţiunii sale cu proteinele din alimentul conservat. În ţări precum Germania, Norvegia, Suedia sau Canada, acest conservant este interzis.
  • E252 – nitratul de potasiu se foloseşte ca şi conservant şi face parte din grupa e-urilor suspecte. La temperaturi ridicate sau în stomac, nitraţii pot fi convertiţi în nitriţi (E250). Nitriţii de sodiu reacţionează cu proteinele şi formează substanţe cancerigene numite nitrozamine. Nitriţii pot genera: alergii, dereglări hormonale, tulburări hepatice, boli intestinale şi ale ficatului, tulburări hepato-biliare, tulburări ale tubului digestiv, tulburări nervoase şi creşterea nivelului de colesterol.
  • E316 – Izoacorbatul de sodiu este o substanţă care prelungeşte perioada de păstrare a alimentelor prin protejare împotriva oxidării (de exemplu: râncezirea, schimbarea culorii). Poate genera alergii, dereglări hormonale, tulburări hepatice, boli intestinale şi ale ficatului, tulburări hepato-biliare, tulburări ale tubului digestiv, tulburări nervoase şi creşterea nivelului de colesterol.
  • E331 – Citraţii de sodiu (săruri de sodiu ale acidului citric) sunt folosiţi şi ca agenţi de reglare a acidităţii produselor alimentare, ca antioxidanţi, conservanţi sau arome, produce efecte secundare ca greaţă, vomă, crampe abdominale şi musculare, reacţii alergice, amorţirea extremităţilor, oboseală, ritm cardiac anormal, crize, ameţeală, respiraţie greoaie etc.
  • E452 – Polifosfații pot provoca alergii, dereglări hormonale, boli intestinale și creșterea valorii colesterolului. Polifosfații dezechilibrează balanța calciu-fosfor, împiedicând fixarea calciului în oase, favorizând apariția osteoporozei.
  • E621 – Monoglutamatul de sodiu este un potenţiator de gust şi aromă. Acesta provoacă reacţii alergice, dureri de cap şi de gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului. Nu trebuie consumat de femei însărcinate, copii, hipoglicemici, bătrâni sau cardiaci.

O paranteză- extractul de gândaci despre care s-a scris în presă este de fapt E120 – Carminul sau acidul carminic este un colorant roşu strălucitor care se obţine dintr-o specie de insecte numită coșenila. Totuși, nu este unul dintre cele mai dăunătoare E-uri sau cel puțin nu printre primele în top.

Top 10 mărci de  crenvurști după conţinutul de carne: 

  1. Pikok/Polonia cu 93% carne din pulpă de porc și fără aditivi;
  2. Golfera/Italia cu 88% carne de pui și 2 aditivi;
  3. AIA/Italia cu  88% carne de curcan și pui, dar cu 5 aditivi;
  4. Dulano/Germania cu 87% carne de porc și 2 aditivi;
  5. Aldis/România cu 87% carne (60% piept de pui și 27% carne lucru pui) cu 3 aditivi;
  6. Martinel/Reinert/România cu 85% carne de porc și 3 aditivi;
  7. Pikok/Polonia cu 85% carne (72% piept de pui si 13% carne din pulpă de pui) și 9 aditivi;
  8. Perfect Poultry/Slovenia cu 82% carne de pui și 5 aditivi;
  9. Agil/România cu 80% piept de pui și fără aditivi;
  10. Zimbo/Ungaria cu 80% carne (60% carne de porc si 20% carne de vită) și 5 aditivi.

Ce este CSM sau carnea separată mecanic

Carmea separată mecanic este folosită în proporție de 50% – 80% în multe tipuri de crenvurști. din nefericire ea nu este menționată pe toate etichetele produselor care o conțin.

CSM este carnea obținută prin separarea mecanică de pe oase, exclusiv cea de pe oasele capului și extremitățile membrelor sub articulația carpiană (copita față) și tarsiană (copita spate), iar în cazul porcinelor, și de pe vertebrele coccigiene (coada); carnea de pasăre separată mecanic este pasta cu granulație fină obținută prin separarea mecanică a cărnii de pe oasele carcasei de pasăre, exclusiv pielea gâtului, ghearele, capetele și organele.

Dincolo de definiții, carnea separata mecanic (CSM) este materie recuperată / regenerată/dezosată prin mijloace mecanice a resturilor rămase după îndepărtarea manuală a cărnii de pe oase și trecută prin presiune înaltă prin site care separă osul masiv de țesuturi comestibile. În jargonul specialiștilor are chiar denumirea de „mâzgă“ sau „noroi“: „noroi alb – white slim, engl.“ (când e vorba de carne de pasăre) ori „noroi roz – pink slim, engl.“ (când e vorba de carne roșie, de la specii patrupede). Procesul presupune măcinarea carcasei și pasarea pastei (care cuprinde măcinătura de os, măduva osoasă și celelalte țesuturi comestibile) sub presiune.

Analiza informațiilor nutriționale

Numai 74% dintre produsele analizate prezintă o declarație nutrițională, iar la 9% dintre acestea informațiile nutriționale sunt incomplete. Valoarea energetică per 100 grame produs variază între 156 kcal și 312 kcal.

Cantitatea de lipide per 100 grame produs variază între 11 grame și 28 grame, iar cantitatea de acizi grași saturați per 100 grame produs variază între 3,3 grame și 11 grame.

Numeroase studii realizate în instituții medicale și universități de prestigiu arată că grăsimile saturate cresc riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare precum infarctul sau accidentul vascular cerebral și sunt un factor de risc pentru cancerele de colon și sân.

Cantitatea de proteine per 100 grame produs variază între 9,7 grame și 15,59 grame. Numai 19% dintre produsele analizate din cele cu declarație nutrițională au o cantitate de proteine mai mare sau cel puțin egală cu 14 grame per 100 grame produs, fapt ce arată atât cantitatea redusă de carne, cât și calitatea scazută a cărnurilor folosite la fabricarea crenvurștilor.

Un sfat personal

Un sfat personal, dacă îmi permiteți: Citiți eticheta! Așa cum este ea, completă sau incompletă. Dacă nu știți ce înseamnă denumirile de pe ea, Google știe (nu mereu dăm peste cele mai corecte informații, dar mult mai bine decât deloc). Nu ne putem ține copiii departe de prostii la infinit, oricât am încerca, la un moment dat tot vor gusta. Măcar să alegem din toate otrăvurile pe cele mai puțin otrăvitoare.

 

NOTĂ:  Fiind vorba de un studiu APC nu exclud 100% posibilitatea ca studiul să fi fost unul comandat, dar ceea ce scrie pe etichete rămâne scris, poate fi verificat.

2 thoughts on “Despre crenvurști – care au cei mai mulți aditivi și care nu au deloc. Lista celor mai periculoși aditivi

  • 11 mai 2016 at 17:40
    Permalink

    Buna. De unde cumperi crenvustii de la Baciu?

    Reply
    • 11 mai 2016 at 22:15
      Permalink

      Este un magazin mic pe Calea Floreasca nr 69! Au deschis doar in week-end!

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *