Ce-mi doresc de Paște, anul ăsta

Paștele a fost mereu sărbătoarea mea preferată. Nu că nu aș fi înnebunită și după Crăciun, dar Paștele e mai pe sufletul meu, așa. Poate și datorită faptului că eu sunt născută vara și iubesc soarele și vremea frumoasă.  Iar de când am devenit mamă, bucuria sărbătorilor e cu atât mai mare.

Paștele mi se pare sărbătoatea sărbătorilor, musai de petrecut în familie, să ne bucurăm unii de alții, să zâmbim mult, să râdem cu gura până la urechi din te miri ce motiv. Să râdem de năzbâtiile copilei și de ce îi mai trece prin capșorul mititel, cu o imaginație din cale afară de bogată; să râdem (da, da, inevitabil!) de mine că mă agit maxim, pregătesc de toate, gătesc, aranjez ornamente, cumpăr cadouri, de parcă ar fi sfârșitul lumii în fiecare an, de Paște. Și apoi regret că a trecut totul așa repede și niciodată parcă nu mi-a ajuns timpul să mă bucur suficient.

Cred că Paștele este o sărbătoare luminată, pentru că o simt ca fiind așa. O simt cum îmi aduce liniște și împlinire, cum mi se umple sufletul de bucuria că sunt înconjurată de persoanele pe care le iubesc cel mai mult pe lumea asta. Mă bucur să-i simt pe ei aproape, mă bucur de soare, de aer, de copacii înfloriți, de verdele și crudul din natură. Parcă e un nou început de viață frumoasă.

Îmi place să vopsesc ouă și, acum, pentru că Sophie a mai crescut, vom vopsi amândouă, tati va fi asistentul nostru. Fac pască întotdeauna, deși mi-ar fi mai ușor să o cumpăr, numai de dragul mirosului din casă. Și pentru că știu ce pun în ea.

Anul ăsta va fi și mai special, vom merge la bunica mea, vom face Paștele în casa și în curtea în care eu am crescut, nu departe de malul mării.  Vom fi o familie mare, cu copii destul de mititei. De fapt, Sophie e cea mai mică și peste o lună va împlini și ea 3 ani. Abia aștept să o văd alergând prin curte, să se bucure în voie de spațiu, de aer curat, de iarbă verde, de natură și de libertate. Asta îmi doresc.

Și dacă mergem la neamuri, am luat și cadouri. Și, ca în fiecare an, din cadouri fac parte musai iepurașii și figurinele hazlii de ciocolată. Pentru că vorbim și de copii, nu am vrut prostii, ci o ciocolată gustoasă, fără aditivi și alte adaosuri nenaturale prin ea. Așa că am luat minunățiile astea de la Heidi. Pentru că ne place tare mult că vedem ce cumpărăm, figurinele sunt ele însele simpatice foc, pictate haios cu ciocolată. Nu-s ca acelea acoperite în staniol colorat, de care ești dezamăgit imediat după ce le desfaci.

Sophie a fost tare încântată de ele, le-a ales cu mare entuziasm și le-a împărțit, după cum a crezut ea de cuviință. Pe bebe iepure l-a ales pentru ea și a ținut musai să-i mănânce o urechiușă, atunci, pe loc, restul l-a păstrat pentru a doua zi. Bebe miel e pentru verișoara ei căreia îi spune ”sola mea Alina” și pe care abia așteaptă să o vadă. Bebe mac-mac e pentru Rareș, băiețelul prietenei mele din facultate, de care îi este foarte, foarte drag. Pentru buni este, clar, iepurașul mare alb. Iar pentru buni ”a lui tati” este iepurașul cu morcovel. Pe restul ne-a lăsat pe noi să le împărțim, ea s-a mulțumit cu atât. Între timp s-a și mozolit toată de ciocolată pe mâini și a ținut să-l ”picteze” puțin și pe tati.

Și cum sărbătorile sunt cu și despre voie bună, cei de la Heidi au creat o aplicație tare simpatică. Îți alegi doi dintre zâmbăreții de ciocolată, scrii două replici amuzante în dreptul lor și poți câștiga, în fiecare zi, toată familia de figurine haioase.

Îți vine să le mănânci de drag, nu-i așa? Succes!  Aplicația o găsești pe www.familiaheidi.ro