Pozele de la botez și fetița mea fashionistă
Câteodată, stând eu așa de vorbă cu prietenele mele, mame și ele, mă gândesc că e mai complicat să fii mamă de fată, măcar și din simple raționamente estetice. Dom’le, să ai băiat e simplu, zic eu. Îi pui o pereche de pantalonași, un tricou sau o cămășuță și e gigea măi, măi. Când ai fată… Pfoa, păi ai rochițe, ai fustițe, volănașe, bluzițe, fel de fel de imprimeuri (pe care după o vârstă începi să le alegi în funcție de forma corpului și înălțime, ca să ascundă burta, să pari mai înaltă și mai suplă), pantofi, pantofiori, opincuțe, săndăluțe și încă o mulțime de accesorii asortate. Ce să mai, e o adevărată știință cu fetele. Și nebunia începe încă de pe la câțiva anișori. În cazul nostru vreo doi. Sau chiar mai devreme, dacă stau să mă gândesc și la botez.
Botezul Sophiei… Da… M-am gândit la el încă de pe vremea când am așezat frumos în ramă pozele de la nuntă. Am lăsat un loc bine stabilit pentru fotografiile de la botez, mi le și imaginam frumoase din cale afară, cum stau ele acolo, la loc de cinste.
Dar ce să vezi? Minunea a avut loc în august, pe niște temperaturi de te topeai. Nu conta ora, era o caniculă zi și noapte. Așa că am discutat cu nașa să alegem rochițe cât mai simple, fără multe accesorii, fără brizbrizuri inutile. În concluzie, fii-mea a avut două rochițe și două perechi de săndăluțe, plus trusoul de botez cu ce conține el. Atât. Dresurile au fost excluse din start, că s-ar fi copt grav în ele, la chiloței nu ne-am gândit nici măcar o fracțiune de secundă.
Și dă-i agitație, eu înnebunită, obosită, plângeam din orice, Sophie numai într-un plâns și ea, pesemne îi transmisesem toată agitația mea. Nu s-a mai gândit nimeni la cum vor ieși pozele noastre de botez, toți se maimuțăreu în fel și chip ca să liniștească mogâldeața. Eu una am stat numai cu lacrimi în ochi, mă copleșiseră emoțiile într-un mare fel. Am văzut după câteva zile că în absolut toate fotografiile în care apărea Sophie, primul lucru care îți sărea în ochi era scutecul care îi atârna de sub rochiță. Unul alb, banal, dar mult prea evident, care arata… ca un scutec. Sau, mai bine zis, ca o izmană albă cu turul lăsat până la genunchi. Nimic în neregulă poate, dacă nu ar fi fost vorba de niște poze de la un eveniment festiv (cel mai festiv!) și dacă fii-mea nu ar fi purtat frumusețe de rochiță aleasă cu grijă și drăgălășenie de nașa. Ce să mai, faptul era consumat. Nu mai aveam ce face. Noroc că are ochișorii ăia frumoși încă de la naștere și restul nici nu mai contează, ne-am zis.
(P) Dar ăla a fost momentul în care a început să mă intereseze și cum arată scutecele, nu doar cât de bune sunt. Că deh, sunt scutece și scutece. Așa că am ajuns să fiu atrasă de Pufies, care dincolo de rolul lor bine definit de a ține umezeala departe de canapea, dar și de funduleț, sunt frumoase foc. Le poți alege după culori, după desene, au un design așa simpatic și vesel că pot fi considerate cu ușurință un obiect vestimentar separat. Și încă unul șic, nu așa oricum.
Și acum, de ceva vreme fii-mea nu mai vede decât rochițe în fața ochilor, pe care le schimbă și de câteva ori pe zi. Ba vrea cu buline, ba cu pisicuțe, ba cu floricele, ba cu păsărele. Și e o problemă existențială de fiecare dată. Pentru că dacă ea decide că trebuie o anume rochie, apăi dom’le fix aia trebuie și fix atunci. Așa că-i musai să avem și scutecele asortate. Să iasă pozele frumoase în timp ce dansează și cântă ea prin toată casa. Măcar acum 🙂
Heh…mai bine mergeai pe scutece textile ca mine. Sunt superbe!
Alina dragă, am citit acest articol mai în urmă cu 2 luni, şi eram convinsă că e vorba despre marca Huggies, atât de convinsă încât am si achiziționat imediat scutece de la ei. După câteva zile de utilizare nu am fost deloc mulțumită de ele şi mă tot întrebam cum de ți s-au părut ok. La epuizarea stocului (că mi-am luat, ”dacă Alina zice ca sunt bune, sigur sunt bune” , o spun fără ironie), am căutat altă marcă ( cei de la Pampers m-au dezamăgit în momentul in care gama Premium Care nu mai era ”premium” de la marimea 4 in sus, deci ieşea din schemă), aşa am ajuns la Pufies, şi sunt mai mult decât mulțumită de ele. Astăzi am dat iar peste acest articol si din imagini parea că scutecele au design de Pufies, şi ce să vezi, chiar sunt Pufies. :)) Cred că prima dată când am citit articolul eram foarte obosită. In fine, ideea e că cei de la Pufies chiar merită să le faci tu reclamă! Felicitări pentru tot!