Despre alăptare și greșelile pe care eu le-am făcut

Eu v-am mai povestit experiența mea cu alăptarea. După săptămâni întregi de chin, de plânsete, de vinovăție, am decis că nu o pot alăpta la sân pe Sophie, așa că am ales să folosesc o pompă de sân timp de aproape 7 luni, atât cât am avut lapte.

Nu o să reiau aici coșmaru prin care am trecut înainte de a lua decizia asta, am scris deja amănunțit despre el, dar vreau să vă spun acum că știu cu ce am greșit. Din punctul meu de vedere eu am făcut două greșeli majore care m-au costat. M-au costat scump pentru că nu am putut să-i ofer Sophiei decât 7 luni lapte matern și nici pe ăla direct de la sân.

Cele două greșeli majore pe care eu le-am făcut sunt destul de comune din păcate. În timpul sarcinii nu m-am informat mai deloc despre alăptare, mi s-a părut un lucru atât de firesc și natural încât nu mi-am bătut deloc capul. Mai grav a fost că nici când am văzut că nu reușesc să alăptez nu am cerut ajutorul. Există o mulțime de consultanți în alăptare care m-ar fi ajutat, sunt sigură acum că aș fi găsit unul cu care să fiu pe aceeași lungime de undă, care să mă ajute să reușesc să-i dau Sophiei laptele direct de la sân. Nu, nu am căutat unul, eram prea disperată și convinsă că nu sunt în stare, așa că m-am chinuit cât m-au ținut puterile apoi, după câteva săptămâni,  am renunțat.

În concluzie, dacă ar fi să o iau de la capăt acum, când și dacă voi avea un doilea copil, asta voi face. Voi cere ajutorul din start, pentru că de informat m-am informat între timp. Acum cred că un specialist în alăptare poate să facă diferența între o experiență de coșmar ca a mea și una în care procesul de alăptare să decurgă normal, natural, firesc, așa cum ar trebui să fie pentru fiecare mamă.

Săptămâna trecută a fost Săptămâna Mondială a Alăptării și Social Moms a marcat-o printr-un seminar dedicat alăptării.

Conform unui studiu online realizat la cererea Parenting Ads, pe un eşantion de 475 de mame cu copii între 0-36 luni, 56% dintre mamele care nu alăptează sau nu au alăptat declară că nu au avut lapte suficient. Conform studiilor medicale 98% dintre mame pot alăpta dacă primesc ajutorul şi susţinerea necesare imediat după ce nasc. Astfel, rezultatele studiului Parenting Ads reconfirmă nevoia de educaţie şi informare a mamelor pe această temă.

Invitaţii speciali au abordat problema alăptării din toate perspectivele, reuşind să facă un tablou complet al procesului de alăptare:

Dr. Irina Antonescu, Medic specialist pediatru si invitat special din partea desprecopii.com a vorbit despre beneficiile laptelui matern, pentru mamă şi copil, plecând de la compoziţia specială a laptelui matern şi al proceselor fiziologice ce se produc în perioada alăptării.

În alăptare, lactația este strâns legată de starea de bine a mamei

Cei doi hormoni esenţiali: prolactina, care este stimulată de drenajul sânului, poate fi inhibată de stres şi oboseala mamei, iar oxitocina, care apare ca răspuns la mişcările sugarului atunci când suge, este facilitată de odihnă, căldură, relaxare şi de contactul sugarului.

Așa că, dragi mămici, și pentru a reuși să alăptați aveți nevoie să fiți liniștite, să nu vă panicați, să fiți relaxate. E ușor de spus, știu bine, mai ales că eu nu am reușit deloc să fiu relaxată. Ba dimpotrivă. Eram speriată, anxioasă, neîncrezătoare în ceea ce pot și în faptul că voi fi o mamă bună. Și așa cum am spus și mai sus, m-a costat.

Beneficiile laptelui matern încep cu prima picătură de lapte pe care copilul o va primi, compoziţia specială a colostrului asigurând anticorpii de care are nevoie bebeluşul pentru o protecţie pasivă în timp ce factorii de creştere stimulează dezvoltarea intestinului.

Este recomandat de medici ca alăptarea să se facă în mod exclusiv până la vârsta de 6 luni, fără apă, ceai sau alte alimente adiţionale, şi continuarea hrănirii cu lapte matern în paralel cu introducerea hranei solide până la vârsta de 2 ani.

Datorită proceselor fiziologice ce au loc în perioada alăptării, există şi avantaje importante pentru mamă:  refacerea rapidă postpartum (mai puţine infecţii, pierderea ponderală, mai puţine decalcifieri), risc scăzut de cancer de san şi cancer ovarian, risc scăzut de fractură de col femural la menopauza şi risc scăzut de depresie postpartum.

Amalia Neacşu, Educator perinatal SAMAS, a abordat subiectul problemelor ce pot apărea în timpul alăptării şi cum le putem depăşi.

Felul în care debutează alăptarea este foarte important

Conform studiilor, contactul piele pe piele dintre mamă şi nou născut, imediat după naştere, creşte în mod semnificativ succesul alăptării, datorită faptului că nou născutul este într-o perioadă activă ce favorizează ataşarea la sân. De aceea, este recomandată iniţierea alăptării în primele 2 ore postpartum. Ca o paranteză- eu nici aici eu nu am avut noroc. Pentru că riscurile au fost mari la mine, am fost sub anestezie generală la naștere, mi-am văzut copilul abia a doua zi, am suferit cumplit din cauza asta și încă o mai fac când îmi amintesc.

Poziţia de alăptare este esenţială pentru ca bebeluşul să sugă eficient şi pentru ca mama să nu simtă disconfort. Dacă doare, înseamnă că sugarul nu s-a ataşat bine la sân şi trebuie detaşat cu blândeţe şi reîncercată o nouă poziţie până ce copilul poate să sugă cu uşurinţă.

Dacă ataşarea nu este corectă, pot apărea probleme precum: angorjarea, mameloane crăpate (ragade), înfundarea canalelor lactifere şi mastita.  Este important ca alăptarea să continue luând măsurile necesare pentru diminuarea disconfortului, cu excepţia cazului în care mastita se agravează şi este nevoie de tratament cu antibiotice.

Dieta mamei influențează calitatea laptelui matern

Luiza Pîrvu, Medic specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice a susţinut tema importanţei nutriţiei mamei care alăptează, atât pentru sănătatea ei cât şi pentru calitatea laptelui pe care sugarul îl primeşte. Conform studiilor, sănătatea noastră este influenţată în proporţie de 80% de mediul în care trăim, inclusiv nutriţie şi stil de viaţă şi doar 20% de moştenirea genetică.

Mamele care alăptează au nevoie de un aport adiţional de energie de 500 kcal/zi, iar sursa nutrienţilor este foarte importantă. Va fi nevoie de un plus de 50% de proteine, 60% carbohidraţi, lipide, acizi graşi polinesaturați (PUFA) cu rol în favorizarea dezvoltării sistemului nervos, vitamina A, care influenţează sănătatea oculară a bebeluşului şi care depinde de dieta mamei, fibrele necesare unui tranzit intestinal normal, iodul pentru sănătatea glandei tiroide şi zincul.

Vitamina D este cunoscută pentru rolul esenţial pe care îl are în sănătatea oaselor însă, noile cercetări au relevat şi rolul protector al vitaminei D împotriva diabetului zaharat de tip 1, o afecţiune care apare mai frecvent la copii şi adolescenţi decât la adulţi.

Studiul Mama realizat de Fundaţia Nutricia arată că mamele din România care alăptează prezintă un deficit de fibre, acid folic, grăsimi polinesaturate (Omega 3 şi Omega 6), Vitamina D şi Vitamina E.  În schimb, în dieta mamelor din România se regăseşte un exces de acizi graşi saturaţi şi sodiu.

Sfaturi de la o mamă bloggeriță

Miruna Ioani, blogger siblondelegandesc.ro, a vorbit despre propria experienţă în alăptare, despre cum a reuşit să facă din această perioadă una frumoasă, confortabilă şi uşoară pentru ea şi bebeluşul ei.

Miruna recomandă viitoarelor mămici să îşi pregătească mameloanele înainte de naştere prin masaj zilnic, să îşi asculte instinctul şi să ceară ajutor atunci când sunt copleşite. Sursele de informare trebuie selectate şi  consumate cu moderaţie. Și eu sunt și de data asta perfect de acord cu ea.

Alăptarea la cerere este modul în care îi transmitem bebeluşului mesajul că a venit într-o lume bună, în care se poate simţi în siguranţă. Bebeluşul, până la 6 luni, nu poate fi „răsfăţat”, astfel încât a răspunde la cererea micuţului nu va face decât să sudeze şi mai bine legătura dintre mamă şi bebeluş.

Miruna este iniţiatoare petitiei pentru sustinerea alaptatului in public, semnată până în prezent de 6000 de persoane şi care urmăreşte recunoaşterea dreptului mamelor de a alăpta în spaţiu public.

Conferinţa s-a transmis LIVE pe  socialmoms.ro şi desprecopii.com şi a fost urmărită online de peste 8000 de părinţi, iar înregistrarea va fi disponibilă atât pe socialmoms.ro cât şi în pagina dedicată evenimentul din desprecopii.com.

Surse foto – Parenting Ads.