vineri, martie 29, 2024
SarcinăSlider

Opt lucruri pe care mi-aș fi dorit să le știu în timpul sarcinii

Mi-am dorit foarte mult un copil, ba chiar, așa cum am scris și aici,  începusem să mă și panichez după câteva luni în care s-a tot lăsat așteptat.  Credeam că citisem și auzisem suficient încât să știu ce mă va aștepta în momentul în care Mogâldeața va apărea în viața noastră. Nimic mai greșit. Acum că sunt mamă de 2 ani și aproape 5 luni pot spune, fără exagerez deloc, că habar nu aveam ce înseamnă să ai un copil și să fii mamă.

Cred că oricât de mult vei citi și oricâte experiențe îți vor împărtăși prietenele, nu vei realiza nici pe sfert ce implică venirea unui copil în viața ta.

Mă așteptam să fie minunat și a fost. Mă așteptam să cunosc noi sentimente și am cunoscut unele de neimaginat, o fericire și niște emoții despre care nu credeam că există. Mă așteptam să îmi iubesc enorm copila, dar nu credeam că vor fi momente în care să simt că o iubesc dureros de tare.

Îmi imaginam că va fi obositor, dar nu credeam că pot ajunge într-un asemenea hal de epuizare încât să adorm în picioare (la propriu). Îmi imaginam că va fi greu, dar nu credeam că voi ajunge să fac atacuri de panică din niște lucruri pe care înainte le consideram banale. Bănuiam că nu voi mai avea timp pentru multe lucruri. După ce am născut mi-am dat seama însă că înainte de a avea copil lipsa timpului era de fapt proastă organizare, pentru că abia acum puteam spune că nu mai am DELOC timp.

Ideea e, așa cum spuneam, că schimbările din viața ta te vor lua prin surprindere oricât de pregătită crezi că ești. În momentul în care devii mamă, multe lucruri pe care le considerai banale înainte devin extrem de importante pentru că nu le mai poți face. Iată câteva dintre lucrurile de care m-aș fi bucurat cu siguranță în timpul sarcinii, dacă aș fi știut cu adevărat cum se va transforma viața mea:

  • Statul la baie de una singură. Da, exact! Mi-e greu să cred că nu știți despre ce vorbesc. Eu personal am parte de liniște în baie cel mult…1 minut. După care urmează ori străgăte, ori bătăi în ușă ori datul buzna: ”Mami, aiși? Fasi pișu?”
  • Să ies pe ușă în clipa în care îmi propun să fac asta.  Acum, fără să exagerez, îmi ia cel puțin 30 de minute  să ies ”foarte repede din casă”. Sau să dau o fugă până la supermarket. Până mă spăl repede pe ochi și pe dinți (da, mi s-a întâmplat să treacă și două ore de când m-am trezit până când am reușit să fac asta), până trag ceva pe mine (sigur am vreo urmă de mâncare, de plastilină sau carioci), până o îmbrac pe ea, până mai facem un pișu (încă nu am renunțat definitiv la scutece, dar facem progrese), până luăm jucăria (nu veau p’aia, veau p’aia), până mai luăm și păturica (nu plecăm nicăieri fără ea), până ne punem repede în geantă un scutec (nu se știe niciodată, m-am învățat minte), până ne încălțăm (nu veau aia, veau p’aia cu miau miau)- trece cel puțin juma’ de oră. Asta fără ca eu să mă fi pieptănat cumva, de machiat nici vis măcar. Și ieșim pe ușă. Ajungem la parter. Și ghici ce? Mi-am uitat portofelul pentru că m-am grăbit să ies repede pe ușă.
  • Să stau în oraș (sau oriunde) mai târziu de ora 20.30-21.00. Ora Mogâldeței de culcare e 21.30-22.00 maxim și o respectăm de fiecare dată. Iarna nu duc prea tare dorul plimbărilor nocturne, dar vara da. Și încă cum!
  • De trezit târziu, măcar în weekend, nici nu mai încape vorbă…
  • Să citesc o carte. Liniștită.  Am doi ani și jumătate de când nu am mai citit o carte cap-coadă. Am mai răsfoit prin metrou, dar nu am reușit sub nicio formă să mai termin o carte. Este cea mai mare frustrare a mea.
  • Să îmi adun gândurile. Să stau pur și simplu să mă gândesc intens la ceva. Nu, sunt într-o continuă alergătură și nu am niciodată timp să-mi pun ordine în gânduri. Motiv pentru care uit un milion de lucruri importante, fac o mulțime de tâmpenii, de uneori nu-mi vine să cred că am fost capabilă de așa ceva.
  • Să-mi beau cafeaua, în tihnă, cu o revistă în mână. Să nu-mi fie smulsă revista și apoi să fie rescrisă cu carioci. Să nu fiu nevoită să sar ca arsă pentru că în timpul ăsta s-a vărsat ceșcuța cu cafea pentru copii (lapte, un vârf de linguriță de karob și un strop de miere) fix pe covorul proaspăt adus de la curățătorie.
  • Să ne ținem de mână- eu și El. Nu mi-am imaginat vreodată că ăsta va deveni un lux. Am realizat că trecuse aproape un an de când nu ne mai ținusem de mână, prima dată când am ieșit fără Mogâldeață din casă. După câteva minute de mers unul lângă celălalt, ne-am dat seama că ne putem lua de mână. Nu mi se mai păruse niciodată atât de important 🙂

2 comentarii la „Opt lucruri pe care mi-aș fi dorit să le știu în timpul sarcinii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *