Diversificarea alimentației bebelușului, sfaturi de la specialiști | FOTO

Am fost invitată la seminarul despre diversificarea alimentației bebelușului organizat de Social Moms și Clubul Bebelușilor.

Chiar dacă am citit și m-am informat foarte mult în momentul în care am început diversificarea copilei, pot spune că am învățat lucruri noi. Ăsta a fost unul din principalele motive pentru care am mers, să aflu ce mai este nou în materie de diversificare. Și bine am făcut că am mers.

Cu ocazia asta mi-am dat seama ce greșeli am făcut. Încă o dată, pentru că deja eram conștientă de cele mai multe dintre ele. Și chiar dacă fii-mea se apropie de trei ani acum, sunt idei pe care le pot aplica în continuare, pot îndrepta anumite lucruri.

La eveniment au fost invitate: Dr. Alina Papadopol – Medic Specialist Pediatrie, masterand in Alergologie la  Universitatea de Medicină din Southampton, UK; Camelia Toader- Medic Specialist Pediatrie; Crina Coliban- Specialist în alăptare, diversificare și copii mofturoși- de care m-am îndrăgostit la prima vedere :), pentru că m-a făcut să realizez încă o dată cât de crizată am fost și pentru că mi-a luat ceața de stres și panică de pe ochi.

În cadrul evenimentului au fost furnizate o mulțime de informații utile, dar eu o să fac un rezumat la ceea ce mi s-a părut mie personal cel mai important, dincolo de regulile generale pe care le cunoaștem sau pe care le găsim peste tot.

În primul rând vreau să menționez faptul că, deși au fost prezenți trei specialiști care au avut opinii diferite în anumite privințe, toți au fost de acord că în diversificare carnea se introduce după primele săptămâni, în niciun caz la 10 luni, așa cum menționa doamna Mihaela Bălgrădean de la Marie Curie a cărei declarație a băgat o mulțime de părinți în ceață.

Am mai scris aici un material detaliat despre diversificare, așa cum a fost în mare la noi, în postarea de față voi menționa lucrurile noi sau care mi-au atras atenția în mod deosebit, lucruri spuse de oameni care se pricep.

  • Diversificarea alimentației copilului = diversificarea alimentației familiei

Afirmația asta mi-a rămas întipărită în minte pentru că la noi s-a aplicat întocmai. În momentul în care am început diversificarea copilei, în căutarea mea de alimente sănătoase, am introdus și în alimentația noastră preparate și ingrediente cu mult mai sănătoase, multe pe care nu le folosisem niciodată.

Este foarte important ca și noi să ne schimbăm alimentația dacă înainte de a deveni părinți nu aveam una sănătoasă. Dacă în primul an de viață al copilului este mai ușor să-i dăm lui un anumit tip de mâncare și noi să mâncăm altceva, după ce mai crește lucrurile se schimbă. Copilul va vrea să mănânce exact ce mâncăm și noi și asta este perfect normal. Puterea exemplului este foarte importantă în educația unui copil, iar educația alimentară este esențială pentru o dezvoltare armonioasă.

În cazul nostru, în alimentație și-au făcut loc avocado, cartoful dulce, pudra de roșcove, multe tipuri de semințe, hrișca, ovăzul, meiul, quinoa. A apărut mai mult verde, a dispărut în mare măsură (dar nu în totalitate) zahărul, făina albă, mezelurile. Am început să citesc cu mult mai multă atenție etichetele. Schimbările au fost multe, deci da, pot spune că ne-am diversificat și noi.

  • Diversificarea = bucuria de mânca

Am zis că m-am îndrăgostit de Crina Coliban, ei bine da. Mi-a deschis încă o dată ochii și de data asta de-a binelea. Diversificarea nu trebuie să însemne stres, nervi, panică, griji, probleme, nebunie. Eu le-am aplicat pe toate, desigur, fără să vreau. Vai, dar cu ce încep, dar cum, dar dacă nu mănâncă, dar dacă nu mănâncă suficient, vai trebuie să mănânce 100 de ml și a mâncat numai 60, vai refuză x și y aliment, vai are două zile de când refuză cam tot, vai, vai, vai!

Ei bine, nu! Diversificarea înseamnă să-ți înveți copilul să se bucure de mâncare, în primul rând! Este afirmația Crinei Coliban și pentru că nu sunt sigură că am redat-o întocmai, nu am pus-o în ghilimele.

Felul cum noi începem diversificarea este esențial pentru felul cum va percepe copilul mâncarea în general, pentru relația lui cu alimentația în restul vieții.  Asta trebuie să avem în minte atunci când avem tendința să ne panicăm.

Atitudinea noastră față de masa copilului se va regăsi în percepția lui despre mâncare. Ce va înțelege copilul, dacă prima dată când va primi mâncare va vedea o mamă tensionată? Copilul vă simte, asta știm deja. El trebuie să vă vadă zâmbind, relaxate. Astfel va înțelege că mâncarea este ceva bun, nu ceva care vine cu constrângeri, cu presiune, cu nervi, cu stres. Mama trebuie să stea exact în fața copilului, ca el să o vadă zâmbind. Scopul nostru este să-l învățăm pe copil să aibă o relație sănătoasă cu mâncarea, să-i placă. Nu să-l învățăm cât și cum să mănânce, asta va face el singur. Toți copiii vor învăța să mănânce, este natural să facă asta. Iar noi trebuie să fim optimiste.

Nu este greșit dacă bebelușul este lăsat să se joace cu mâncarea, să o simtă, să simtă textura, se experimenteze, să se bucure de ea. Nu e nicio tragedie dacă nimerește pe lângă gură, dacă îi cade, dacă face mizerie. Va învăța să mănânce frumos, acum este important să o descopere și să-i placă.

Este bine ca și mama să mănânce atunci când îi dă copilului. Noi nu facem asta de regulă, pentru că suntem prea stresate de cum, cât, dacă mănâncă bebelușul. Ei bine, faptul că mama mănâncă odată cu bebelușul, se bucură și ea de mâncare odată cu el, este foarte important pentru copil.

Diversificarea este un proces complex, de durată, ce necesită răbdare și perseverență. Nu ne rezumăm și nu facem o tragedie din comportamentul copilului într-o zi sau două.

  • Ce fac dacă bebelușul mănâncă foarte puțin sau refuză mâncarea

Cantitatea hranei este mai puțin importantă, calitatea ei este esențială. Dacă un copil vrea să mănânce numai trei-patru lingurițe de mâncare, nu are sens să-l obligăm (chiar și prin simpla insistență) să mănânce mai mult. Nu-l lăsăm nemâncat, dar avem grijă ca în acele patru lingurițe de mâncare să aibă cât mai mult din ce are el nevoie.

Aici vorbim despre superalimente, cele care conțin o mulțime de nutrienți și care sunt de departe mult mai hrănitoare și mai bune pentru organismul micuțului în dezvoltare. Trebuie să facem diferența între mâncare pur și simplu și hrană adevărată. Patru lingurițe bine dozate în nutrienți sunt mai bune ca un castronel cu griș și lapte, de exemplu.

Superalimente, câteva exemple ok pentru copil: avocado, cartof dulce, dovleac plăcintar, pară, iaurt, quinoa, mei, ovăz.

Dacă bebelușul întoarce capul sau refuză mâncarea nu trebuie să insistăm. Puneți-vă în locul lui și imaginați-vă exact cum ar fi să vină cineva cu lingurița la voi și să insiste încontinuu. Să se mai și supere pe voi că nu vreți, poate chiar să facă și o tragedie din asta.

Este important ca și mâncarea bebelușului să fie gustoasă, mirosul este de asemenea important. Amestecul de legume nu e bine să conțină mai mult de 3 maxim 5 legume, gustul va fi mai bun așa.

În cazul în care copilul refuză o legumă sau un un preparat este bine să putem să-i oferim alternative. Dacă spre exemplul refuză morcovul, îi dăm cartof dulce, este chiar mai bun. Avem nevoie de multă imaginație și răbdare, dar scopul este unul nobil. Insistențele noastre după refuzul copiilor vor provoca de cele mai multe ori frustrări și mamei și copilului.

  • De ce nu e bine să începem cu suc de fructe

330 ml de suc de fructe conțin echivalentul a 8 lingurițe de zahăr. Ceea ce înseamnă că sucul de fructe nu este recomandat în general. În orice caz, nu sucul de fructe simplu. Este bine ca acesta să fie cu tot cu pulpă atunci când îl dăm copiilor.

  • Sarea înainte de un an și ce fel de sare

Și copilul până într-un an are nevoie de o anumită cantiate de sodiu. Ca idee, până la această vârstă, copilul trebuie să primească maxim 1 gram de sare pe zi. Dar trebuie ținut cont și de faptul că alimentele conțin în mod natural sare. Este foarte greu astfel să apreciezi câtă sare îi dai copilului, așa că este ideal să nu mai adăugăm sare în mâncare. Surplusul de sare are în mod evident efecte nocive, rinichii bebelușului sunt suprasolicitați și riscurilor bolilor cardiace chiar și atunci când va deveni adult crește.

Când decidem să introducem sarea în alimentația copilului, cel mai bine după un an, este bine să fim atenți la ce fel de sare. Nu sare de masă! Acea sare de mare pe care noi o găsim în magazine nu este indicată pentru copii, conține o mulțime de anticonglomeranți, cum ar fi ferocianură de potasiu. Cea mai bună este sarea de Himalaya sau sarea mare, sarea noastră românească, aceea pe care o folosim de regulă la murături.

  • Fructele cu potențial alergen mare

Ăsta este un lucru pe care chiar nu-l știam. Mai nou, se pare că este recomandată introducerea mai devreme de un an în diversificare a fructelor de pădure spre exemplu, pentru că s-a dovedit că expunerea precoce la fructe cu potențial alergen scade riscul ulterior de dezvoltare al alergiilor.

  • Blenduit sau bucățele

Se pare că varianta cea mai bună, încă de la prima masă este pisat cu furculița. Bucățelele, fie ele și minuscule, îi va stimula bebelușului reflexul de mestecare. Ideea este să perceapă ceea ce îi dăm ca pe mâncare ce trebuie mestecată, nu ca pe un lapte mai gros.

Un exemplu era să punem câteva semințe de chia în iaurt. Chiar și noi adulții, dacă le vom simți, așa minuscule cum sunt, vom avea tendința să le mestecăm. La fel și în cazul copilului.

Teoretic, se pare că s-a demonstrat că un bebeluș care va mânca exclusiv pasat până la vârsta de un an tinde să fie mult mai mofturos pe viitor, la vârsta de 3 ani să zicem.

Este bine ca pe parcursul diversificării să le dăm bucățele, chiar dacă nu le mănâncă. Faptul că le molfăie, le simte textura este benefic.

  • Regimul vegetarian la bebeluși

Este perfect ok dacă vse face corect. Eu mereu am crezut că îl privezi pe copil de nutrienți esențial, dar medicii prezenți au susținut că se poate face acest lucru dacă aportul nutritiv este calculat astfel încât copilul să nu ducă lipsă de nimic, iar acest lucru trebuie făcut de un specialist, în niciun caz după ureche.

  • Pericolul din iaurtul de casă

Mărturisesc că eu personal am făcut brânzică de casă cu suc de lămâie, niciodată iaurt. Se pare că există și un risc, habar nu aveam. Dacă vrem să facem iaurt în casă trebuie să avem iaurtieră, în care este controlată și menținută o temperatură optimă. În caz contrar, riscul de a dezvolta prea multe bacterii este unul foarte mare și astfel iaurtul de casă ar putea deveni un pericol pentru copil.

Cam asta am reținut, în mare, dincolo de regulile generale de diversificare despre care am mai scris. Au fost o mulțime de mămici la eveniment care au pus întrebări speakerilor, unele dintre ele cu tot cu copilași. Atmosfera a fost minunată, nimeni nu s-a simțit deranjat de faptul că bebelușii și-au mai făcut din când în când simțite prezența și nevoile, ceea ce m-a bucurat foarte tare. Pentru a fi la curent cu evenimentele de parenting organizate de Social Moms, puteți intra în comunitate aici.

Durează vreo 20 de minute video ăsta, dar eu zic că merită ascultată :)

 

Câteva imagini de la eveniment (după cum știți deja, doar v-am povestit, cea mai roșcată dintre toate mamele sunt eu :D)

 

2 thoughts on “Diversificarea alimentației bebelușului, sfaturi de la specialiști | FOTO

  • 28 martie 2016 at 23:49
    Permalink

    Noi mai avem vreo 3 luni pana la diversificare, insa momentan sunt fascinata de ideea autodiversificarii – din cate îmi dau seama, unele idei se regăsesc în cele povestite de tine. De asemenea, am găsit 2 grupuri pe FB, în care accentul cade pe asta – BLW și BLW România (= baby led weaning)

    Reply
    • 28 martie 2016 at 23:52
      Permalink

      Da, într-o oarecare măsură se găsesc câteva idei. Succes! :)

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Facebook